. Biserica din Crivina de Sus are hramul Cuvioasa Paraschiva si este singura biserica de lemn din zona Fagetului datată prin inscripţie în secolul al XVII-lea.Biserica din Crivina de Sus are câteva caracteristici ce o apropie de cele din judeţul Hunedoara, cu care satul se învecinează .Tradiţia locală şi documentele recente arată că ea chiar a fost adusă de la Ilia, de pe Mureş, donată fiind de o văduvă bogată unei comunităţi rurale mărunte ce, potrivit conscripţiei din 1717, abia număra 10 case.Crivina de Sus are astazi 49 de numere și aproximativ 200 de locuitori ,ortodocșii fiind minoritari, predominând penticostalii.Eforturile tânărului preot paroh de a salva această biserică se lovesc constant de lipsa de implicare a autorităților, care s-au multumit sa treaca biserica intr-un circuit de vizitare a zonei Fagetului si atat.
“S.O.S ! biserica din Crivina de Sus ! ”
. „Motivul pentru care arhitectura acestei biserici nu prezintă influenţe (unii le-ar numi „contaminări”) ale barocului este vechimea edificiului: inscripţia cu caractere chirilice incizată deasupra intrării ne informează cu exactitate că: „Făcută-i această biserică în anul Domnului 1676 luna februarie 8 zile.”. Austriecii, pe post de vectori ai barocului, urmau să cucerească Banatul de la turci abia la 1716-1718; chiar admiţând că la acel moment biserica se afla încă la Ilia, în Transilvania învecinată, cronologia atestă totuşi că a fost edificată prea devreme pentru a intra sub influenţa barocului: Habsburgii au cucerit Transilvania la 1685 şi au obţinut-o definitiv abia prin tratatul de pace de la 1699. Foarte probabil ca biserica din Crivina de Sus să fie cea mai veche biserică de lemn din Banat. .. Este greu de înţeles de ce nu se face nimic la nivelul Mitropoliei Banatului sau chiar al Patriarhiei, în condiţiile în care statisticile relevă faptul că, în România ultimilor 15 ani, la fiecare două zile s-a inaugurat o biserică nouă” preluare text de aici : sursa