Posted inFotografii localizare pe judete Manastiri,Biserici,Catedrale suceava

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești 1714 – Suceava

biserica ilisesti suceava

.            În anul 1709, marele medelnicer Ionașcu Isăcescu și soția sa, Alexandra, au început construcția unei mănăstiri la Ilișești. Din cauza războiului ruso-turc din 1710-1711, construcția bisericii s-a prelungit, iar lăcașul de cult a fost sfințit abia la 20 iunie 1714, în timpul domniei lui Nicolae Macrovordat .  Biserica are o pisanie cu următorul text în limba română cu caractere chirilice: „Cu vrearea tatălui și cu agiutoriul fiiului și cu săvârșirea sfântului duh ziditu-s-a aceasta sfântă și de viață dătătoare mănăstire de d(u)m(nea)lui Ionașco Isăcescul biv vel medelnicer cu giupâneasa d(u)m(i)sale Alicsandra va dni Io Niculai Alexandru Voevod, leat 7222 iuni(e) 20”. ( Medelnicerul este un titlu folosit în Evul Mediu în Moldova  și Tara Romaneasca , dat boierului care îi turna apă domnului pentru a-și spăla mâinile, punea sarea în mâncare și îi servea masa)

.          Biserica are plan triconc și trei turle: o turlă deasupra naosului și două turle deasupra pronaosului. Cele două turle aflate deasupra pronaosului sunt foarte apropiate și au același acoperiș.Biserica este singurul lăcaș de cult din România care are semnele zodiacale sculptate la turn.

S.O.S. monument istoric!

În anul 2009, arhitectul Viorel Blanaru, consilier pe probleme de monumente la Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Național a județului Suceava, atrăgea atenția asupra situației dramatice a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Ilișești, ale cărei pereți erau puternic fisurați. „Aceasta este singura biserică cu două turle(din Modova ) , care, în următorii 2-3 ani, s-ar putea prăbuși.( ad 2013 ! ) Este sprijinită în interior cu o pădure de stâlpi, care susțin diverse elemente, dar, așa cum se vede din exterior, este ruptă.” .

Posted inFotografii localizare pe judete Manastiri,Biserici,Catedrale suceava

Biserica de lemn din Slătioara 1797 , Suceava

biserica slatioara

.         Pentru aşezările de pe valea Râşcăi, un rol esenţial în existenţa acestor comunităţi îl joacă biserica, mai precis Mănăstirea Râşca.Un an important pentru lucuitorii  pe valea Râşcăi îl constituie anul 1797. Iată ce scrie arhiereul Narcis Creţulescu cu privire la acel an:

.         ”Atunci , igumenul Chiril Rîşcanul, după pilda stareţului Paisie Velicicovschi, de la Mănăstirea Neamţu, care strămu-tase satul de pe vatra Mănăstirii Neamţu la Grumăzeşti şi Timişeşti şi satul Fagi, din gura Mănăstirii Secu, pe motiv că satele strică moralul vieţii ascetice, pentru acest motiv şi Chiril, prin o judecată a Divanului ţării, în timp de trei ani, la 1797, a izbutit, cu chiu cu vai, a strămuta satul Rîşca, dimprejurul mănăstirii, mai departe. Strămutarea  s-au făcut prin judecata cu porunca domnească a lui Constantin Ipsilanti-Vodă, în a doua domnie, cu îndatorire ca mănăstirea să despăgubească pe săteni de cheltuiala de casă şi de stră-mutare, să le dea în schimb alt pământ, pe moşia mănăstirii, de strămutat şi de hrană. Sătenii s-au strămutat mai în jos de mănăstire, departe ca de un kilometru şi mai mult.(..)”  O alta parte au plecat in locul numit Slatioara.

.        Datorită acestei strămutări , săteni din Râşca au ajuns până la Slătioara, aici stareţul Chiril construindu-le o biserică, în acelaşi an 1797 cu cea de peste raul  Râşca, purtând acelaşi hram: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Alături de aceşti săteni strămutaţi de pe lângă Mănăstirea Râşca, au ajuns la Slătioara şi ardeleni refugiaţi din calea persecuţiilor religioase din Ardeal.  Numele de Slătioara provine de la izvorul de apă minerală sărată pe care localnicii îl foloseau pentru mâncare şi pentru vindecarea diverselor boli. (sursa pentru text Crai nou )

.          Biserica , desi veche si cu istoric , nu a fost inclusa pe lista monumentelor istorice din județul Suceava . Ea a fost refacuta complet , identica cu originalul , de unul din preotii ce au slujit aici , impreuna cu enoriasii.

Posted inCalatorie Fotografii localizare pe judete Manastiri,Biserici,Catedrale suceava

Biserica de lemn din Lămășeni – secolul XVIII – Suceava

.      Biserica are hramul Sfantul Nicolae si este situata in valea satului Lămășeni ,  la dreapta dupa biserica noua  . Satul Lamaseni este mentionat oficial pentru prima data in „Uricul” lui Bogdan-Voda din 1365 prin care satul Lamaseni este dat boierului Rotopan , ca si satul Radaseni care se afla in imediata apropriere , acopera dealurile din vestul  orasului Falticeni .   Biserica nu are pisanie , site-ul Cimec o dateaza intre 1611 si 1703 , dar cercetari recente plaseaza data constructie in a doua parte a secolului XVIII. Anuarul Arhidiecezei Bucovinei” din 1909 indică anii 1760-1762 ca ani de construcție a bisericii. In timpul domniei lui Ștefan cel Mare a fost construită o biserică de lemn în imediata apropiere a actualei biserici. Tradiția locala menționează că din vechea biserică s-ar mai păstra încastrat deasupra golului de trecere în pronaos un fragment decorativ.  Biserica a suferit primele modificari la inceputul secolului XX , largindu-i-se ferestrele , s-a adaugat pridvorul , clopotnita si acoperisul de dranita a fost inlocuit cu unul de  tabla (1935-1936). Deasemenea s-a refacut pictura interioara . Din pacate , biserica noua care a fost construita alaturi , este mult prea aproape de monumentul istoric..   In biserica  inca se slujeste .

Posted inFotografii localizare pe judete Manastiri,Biserici,Catedrale suceava

Biserica de lemn din Serbanesti – 1778 , Suceava

.                Biserica din Șerbănești are hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril  si a fost construită în anul 1778 de către boierul Ioniță Stârcea, în cimitirul din localitate.Conform CIMEC  ar fi fost construită în anul 1785.Turnul clopotniţă este legat de biserică printr-un culoar acoperit din lemn.  Biserica  a suferit lucrări de reparații în anii 1855 și 1890, cind a fost acoperita cu tabla.

Posted inFotografii localizare pe judete Manastiri,Biserici,Catedrale suceava

Biserica de lemn din Mitocasi 1794 – Suceava

biserica_mitocasi_1.resized

.        Situata linga  apa Mitoc , nu de departe de Manastirea Mitocul Dragomirnei , localitatea Mitocasi  a apartinut multa vreme Manastirii Burdujeni . Biserica are hramul „Cuvioasei Paraschiva” si a fost construita cel mai tarziu in anul 1794 .

.        În Sinodicul parohiei datând din anul 1874  se menționează: „Construirea bisericii a fost începută în anul 1792 și a fost terminată în anul 1794. Vasile Calmuțchi (administratorul manastirii Burdujeni n.a. ) au făcut biserica și au înzestrat-o cu toate cele necesare.  Pe unul dintre clopotele bisericii se află inscripția cu litere latine „Anno Domini 1792”. Catapeteasma bisericii datează din 1796. Totuși, autorii lucrării “Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei” presupun că datarea construcției din Sinodicul parohiei este aproximativă, bazată pe tradiția orală, iar biserica ar fi construită de fapt înainte de anul 1790 si  precizează că în biserică s-au găsit numeroase  alte obiecte cu datări mai vechi .

mitocasi_biserica.resized

Posted inCalatorie Fotografii localizare pe judete Manastiri,Biserici,Catedrale suceava

Biserica de lemn din Brosteni 1760 – Suceava

„”...satul Broşteni fiind  împrăştiat,  mai ca toate satele de munte,  nu se  rusina lupul şi ursul a se  arăta ziua-miaza mare prin el.  O casă ici sub tiharaia asta, alta dincolo de Bistriţă sub altă tihăraie;  mă rog, unde i-a venit  omului îndemână să  şi-o facă”          scria    Ion Creanga  aducindusi aminte de perioada cind urma scoala catihetica din Brosteni.  Scoala a fost infiintata in 1840 de boierul Alecu Bals si  avea drept dascal pe Nicolae Nanu ,lectiile aveau loc in interiorul acestei  biserici, devenita intre timp un mic muzeu.

.        In anul 1760 locuitorii satului Brosteni au ridicat o biserica din lem de brad ,cu hramul sfantului Nicolae , ajutati fiind de locuitorii satelor vecine Lungeni si Neagra.Aceasta bisericuta are in loc de temelie barne groase de frasin si tisa.Mesteri au fost fratii  Petru si loniţă Erei care  au fost adusi din Bucovina si au lucrat sub indrumarea unui calugar numit Daniil de la Voronet. La biserica,o buna parte din lucrari s-au facut cu cheltuiala haiducului Moglan (traditie locala ),care a dat si haiduci ca mana de lucru la ridicarea acestui lacas.Lucrul s-a facut tot din barda si cutitoaie,fara joagar si fierastrau de mana.Cu toate acestea s-au facut inflorituri frumoase,lucru s-a facut cu multa migala si rabdare,cu cutitul de catre priceputi mesteri lemnari.Icoanele au fost facute pe lemn de molid si au fost pictate de calugarul Daniil impreuna cu fratele sau pe care-l avea ca ucenic.Calugarul Daniil de la Voronet a daruit si locul pentru biserica,pentru livada si cimitir.El a mai contribuit si cu o parte din cheltuieli pentru odoare si carti bisericesti.O parte mai mica din sumele trebuincioase au fost obtinute de la enoriasii care,pe atunci erau cam putini in Brosteni.Lucrarea acestei biserici s-a facut in perioada anilor 1760-1765.

.     „. . . Popa Gavriil sîn Petrii Popăscul ot Stiulbicani şi s-au dat la biserica din Broşteni, unde se prăznuiesşte hramul sfântului ierarhul Necolai, unde si preot dintăieş-dată a fost la această sfântă biserică, în cursul anilor, de la alcătuirea lumii, 1790 iară de când     s-au făcut biserica din Broşteni la acest văleat 7286 (1778)”.Această biserică de lemn a fost construită prin cheltuiala monahului Daniil   şi lucrată de Petru Erei şsi fratele său loniţă, în anul 1779.  Atestarea se documentează printr-o insemnare, de la paginile 1-3, în partea de jos, a filelor Cazaniei (Bucureşti, 1786):

Posted inCalatorie Fotografii localizare pe judete suceava

Stâlpul lui Vodă 1717 – Vama , Suceava

.               „Pe aici prin Vamã au trecut atâtea osti ce au cãzut din Moldova asupra Ardealului si odatã, la 1717, Vama a vãzut tãbãrând Tãtãrimea sãlbaticã si pe Domnul tãrii, Mihai Racovitã, care era silit sã o întovãrãseascã. Întorcându-se biruitor în aceste pãrti, Mihai Vodã a ridicat pe dealul din dreapta, la iesirea din Vama, un stâlp de piatrã poroasã,cu inscriptie netrainicã…”……..  „Stâlpul lui Vodã rãmase ca un semn al neasteptatei manifestãri rãzboinice fãcute de un voievod moldovean într-o epocã de slãbiciune si înjosire, pe drumul lui Petru Rares, cel puternic si mândru, acolo, în pãrtile ardelenesti ” Nicolae Iorga („Neamul românesc din Bucovina”, Bucuresti, 1905)

.             „Din mila lui Dumnezeu, Io Mihai Racoviță Voevod, Domn și oblăduitor a toată Moldova, la văleat 7224 (1716) al treilea rând al Domniei Mele, ridicat-a puternica Împărăție turcească oaste asupra Nemților și de acolo (de la Rodna n.a.), împreună cu Măria sa Sultanul și cu mulțime de tătari, prădând și arzând până la cetatea Bistriței… Apoi s-au slobozit tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la ungurime de afară și s-au întors prin Maramureș, au prădat tot Maramureșul, care pradă s-a pomeni la unguri …” ( inscriere de pe monument , in limba romaneasca veche cu litere chirilice)

.            Eroic ? nu-i asa ?  asa pare , dar sa-l iertam pe domnul Iorga pentru prea multa ingaduinta cu romanii pe care i-a iubit  prea mult si sa-l intelegem pe Racovita ca vorbeste asa glorios despre sine insusi ( dar pastram niste  dubii  despre faptul ca sultanul era linga el, macar cu gandul ).