Biserica de lemn din Fedeleșeni – 1747 – Iași
Biserica de lemn din Stolniceni Prăjescu – 1733 – Județul Iași
Ion Neculce – O samă de cuvinte si o bisericuţă pe un deluşel – Prigoreni – Iasi
. „Deci cine va ceti şi le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine; cine precum îi va fi voia, aşa va face”. „Fost-au şi bisericuţă de lemnu întru acel deluşel şi s-au răsipit, fiind de lemnu.” ( Ion Neculce – o sama de cuvinte )
. Ion Neculce , hatman ar Moldovei in vremea lui Dimitrie Cantemir, savuros scriitor , memorialist si cronicar ,avea o mosie la Prigoreni linga Targu Frumos . Pe un deal isi avea conacul , pe alt deal incepu a construi o biserica din lemn , la mijloc un iaz si o punte din piele . Biserica a fost terminata in timpul lui Grigore al II-lea Sturza ,cam pe la 1730.
Manastirea Golia – secolul XVI-XVII – Iasi
Vasile Lupu Voievod, „din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei” (1634-1653), „om cu hire înaltă și împărătească, mai mult decât domnească… au zidit și lăudate mănăstiri”, între care Golia din Iași „peste toate mănăstirile aice în țară mai iscusită” (Miron Costin). Ctitorie veche a marelui logofăt Ioan Golia, din sec. al XVI-lea, biserica „Înălțarea Domnului” a fost refăcută la alte dimensiuni de Vasile Lupu între anii 1650-1653 și terminată în 1660 de fiul său Ștefăniță. www.golia.ro
Manastirea Golia are trei hramuri: Înaltarea Domnului , Izvorul Tamaduirii si Sf. Treime (a doua zi de Rusalii).
articolul scris de Anca Bratuleanu in Dilema aici
Biserica de lemn din Miroslavesti – Miroslovesti 1756- judetul Iasi
. In localitatea Miroslavesti sau Miroslovesti cum ii spun unii , se afla o superba biserica de lemn , care fiind inconjurata de permanenta dragoste a localnicilor a dainuit pina astazi intr-o stare foarte buna , doar acoperisul fiind inlocuit in 2002 , restul bisericii fiind in starea originala.
. Biserica a fost ridicata de localnici prin contributia lor baneasca , pe un deal din partea noua a satului , deasupra raului Moldova , cu lemn de pe loc , masa sfanta din altar fiind sustinuta de trunchiul unui stejar ale carui radacini nu au fost scoase.Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Datina remarca o cojocareasa Soldana care a contribuit mai mult si care a si ales hramul bisericii : „Sfanta Paraschiva”. Deasemeni si mesterii erau locali Stan, Miron și Toader din neamul constructorilor de case.
. Cei trei meșteri au ridicat biserica într-o tehnică de calitate, care să-i asigure rezistența în timp. Ei nu s-au oprit doar la nivelul tehnic și funcțional ce s-au întrecut mai departe în a înfrumuseța volumele clare ale construcției, subliniind astfel rolul ei central în sânul comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșin.
. In contrast cu precizia si maestria executiei bisericii se afla inscriptia sau pisania de deasupra usii , care este realizata foarte negijent . Poate sa insemne si un act de smerenie , dar poate sa indice si faptul ca inscriptia a fost initial plasata intr-un loc mai ascuns si apoi mutata deasupra usii, sau poate ca usa si tocul usii au fost realizare ulterior ridicarii bisericii.
biserica Sfantu Dumitru – Harlau , Petru Rares
Pisania de la intrare glasuieste: „intr-aceasta sfânta biserica sa cinsteste si sa praznuieste sfantu mare mucenicu Dimitrie, dara de cine iaste zidita dintr inceput, nu se stie, fara numai vatetu sa arata ca era atunce 7000, iara acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca dintrtntâi s-au zidit si podobit cu staruinta, osteneala si cheltuiala dumisale lordachi Cantacuzino, Marele Spataru si cu ajutorul de la alti crestini: se arata la condica cine câte au datu, 1779, august 15”
Traditia locala si stilul arhitectural, atribuie ctitoria domnitorului Petru Rares, care a zidit-o probabil între 1530-1532, cind a vietuit la Curtea Domneasca din Harlau.Biserica este foarte asemanatoare cu biserica Sfantu Gheorghe din Harlau, ctitorita de Stefan Cel Mare.. Biserica nu este pictata in interior , este doar tencuita . A fost restaurata in anii 1970 , restaurarea realizindu-se fidel cu planul original
Curtea Domneasca Harlau- biserica Sfantu Gheorghe
Harlaul si cetatea domneasca a Harlaului au fost atestate documentar prima oara in anul 1384 , ca si loc de vietuire a Musatei ,mama lui Petru I Musat .Harlaul a cunoscut o importanta dezvoltare in vremea lui Stefan Cel Mare, care considera Harlaul ca un punct strategic .În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curţi domneşti, si apoi in 1492 a ridicat biserica Sfantu Gheorghe.
La curtea domneasca din Hîrlau au vietuit domnitorii Stefan cel Mare, Stefanita, Petru Rares, Stefan Lacusta, Alexandru Lapusneanu (care a mutat curtea domneasca la Iasi ), Radu Mihnea( care readuce curtea la Harlau in 1624 si ii aduce imbunatatiri ). Dupa moartea lui Radu Mihnea rolul curtii domnesti de la Harlau dispare de pe harta politica , se stie ca s-a pastrat pina in anii 1800 cind a fost distrusa , piatra fiind folosita la ridicarea de case si construirea de drumuri .