Biserica de lemn din Botosana 1810 – Suceava

botosana_resize

.        Biserica cu hramul „Sfantul Dumitru” din Botosana este cea mai mare biserica din lemn mai  veche de 200 de ani  din judetul Suceava  si a fost construita de un mester din  Campulung Modovenesc , Grigore Iulian , in anul 1810, pentru a inlocui vechea biserica de lemn care era neincapatoare . Traditia locala spune ca biserica a fost facuta din banii oamenilor  si ca inainte ca mesterul sa se apuce de treaba , mai marele locurilor (primar dupa spusele unui batran ) a poruncit ca mesterul sa mareasca biserica cu un metru pe toate dimensiunile  fata de planul initial.Nu stiu la ce s-a gandit primarul cind  a facut asta , probabil ca i s-a parut neincapatoare ,  dar bisericii ii sta foarte bine , asa mare. Ion Dragusanul , un cunoscator al monografiilor bucovinene, sustine ca biserica a fost ridicata de administratia austriaca ( aici). Pe de alta parte  pe site-ul directiei de cultura a judetului Suceava se precizeaza ca biserica e  construita la mijlocul secolului al XVIII-lea ( poate in 1761 ? cind episcopul de Radauti sfinteste un antimis pentru o biserica din Botosana ) si recladita doar in 1810 . Cert este ca in Botosana au fost mai multe biserici din lemn  , traditia aminteste de o biserica ridicata aici chiar de Stefan cel Mare si daruita apoi unui sat din Maramures  si de una ridicata la sfarsitul secolului XVII care a fost donata  satului Poieni Solca in prima jumatate a secolului al XIX-lea.

.      Biserica este construită din bârne de brad pe o talpa  din  lemn de stejar  peste  o temelie inalta  de piatră.

Biserica din Razboieni – Gropnita razboinicilor – 1496

.       Dupa  victoria de la Podul Inalt (Vaslui ) 1475 , unde Stefan a condus o armata de  40.000 moldoveni , 5000 secui , 2000 poloni si 1800 unguri contra armatelor lui Soleiman Pasa ,toate puterile străine se bucurară de biruința câștigată de către moldoveni asupra turcilor. Roma serbă în toate bisericile pe Apărătorul Creștinătății din Moldova, Matias Corvin trimite drept sol în luna lui april 1475 pe  episcopul de Stulwaisemburg sfatuidu-l pe Stefan  să continue  un război început sub auspicii așa de fericite.  Dar Ștefan era silit să-l urmeze și fără de voia lui, căci Mohamed (Mehmet) II, turbat de mânie pentru neștearsa rușine suferită de armele sale, hotărî o a doua campanie asupra Moldovei, mult mai ampla  decât cea dintâi.Ajutorul Europei  vine doar sub forme de laude si promisiuni  si ca fie si mai rau , turcii ii pun pe tatari sa atace Moldova dinspre vest , astfel ca Stefan  lasa la vatra oastea sa cea mare formata din razesi , ca sa-si apere familiile de navalirea tatarilor.

.    „În anul 1476, luna iulie 26, vineri, a venit însusi tarul turcesc, numit Mehmed beg, cu toate puterile sale, si cu Basaraba voievod cu ei si cu toata oastea sa, asupra lui Stefan voievod. Si au facut razboi cu ei la Pîrîul Alb si au biruit atunci blestematii de turci si cu muntenii hicleni. Si au cazut acolo cei buni si multi boieri mari, si ostenii cei buni si tineri (…) sub mîinile limbilor necredincioase pagîne si sub mîinile muntenilor pagîni, care au fost partasi cu pagînii si au fost de partea lor împotriva crestinilor” (Letopisetul de la Bistrita)

.    „Moldovenii, zice vornicul Ureche, au picat, nu fieștecum, ce până la moarte se apăra, nice biruiți din arme, ce stropșiți de mulțimia turcească; au rămas izbânda la turci, și atâta de mulți au pierit, cât s-au nălbit poiana de trupurile celor pieriți unde au fost războiul; și mulți din boiarii cei mari au picat, și viteajii cei buni au pierit cu totul atunce, și fu scârbă mare în toată țara și tuturor domnilor și crailor de pinpregiur, dacă au auzit că au căzut moldoveanii sub mâna păgânilor”. În zadar Ștefan se aruncă în mijlocul vrăjmașilor, ca doar ar reîntocmi lupta; el pică de pe cal jos. Boierii, deznădăjduind de biruință, se strânseră pimprejurul domnului lor, îi făcură un zid cu piepturile lor și-l traseră în fugă”  ( Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogalniceanu)

„După ieşirea neprietenilor şi vrăjmaşilor din ţară, dacă au strâns Ştefan Vodă trupurile morţilor, movilă din cei morţi au făcut şi pe urmă şi-au zidit deasupra oaselor o biserică unde trăieşte şi astăzi întru pomenirea sufletelor.” (Grigore Ureche) (descoperirile arheologice au intarit cele spuse de cronicar)

„După bătăliile verii anului 1476, unsprezece dintre cele douăzeci şi cinci de nume ale sfatului domnesc nu s-au mai făcut auzite decât în pomelnice şi în pomenirile creştineşti” (sursa aici )

Biserica de lemn din Miroslavesti – Miroslovesti 1756- judetul Iasi

biserica_miroslavesti_biserica_lemn

.       In localitatea Miroslavesti sau Miroslovesti cum ii spun unii , se afla o superba biserica de lemn , care fiind inconjurata de permanenta dragoste a localnicilor a dainuit pina astazi intr-o stare foarte buna , doar acoperisul fiind inlocuit in 2002 , restul bisericii fiind in starea originala.
.       Biserica a fost ridicata de localnici prin contributia lor baneasca , pe un deal din partea noua a satului , deasupra raului Moldova , cu lemn de pe loc , masa sfanta din altar fiind  sustinuta de trunchiul unui stejar ale carui radacini nu au fost scoase.Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Datina remarca o cojocareasa Soldana care a contribuit mai mult si care a si ales hramul bisericii : „Sfanta Paraschiva”. Deasemeni si mesterii erau locali   Stan, Miron și Toader din neamul constructorilor de case.
.       Cei trei meșteri au ridicat biserica într-o tehnică de calitate, care să-i asigure rezistența în timp. Ei nu s-au oprit doar la nivelul tehnic și funcțional ce s-au întrecut mai departe în a înfrumuseța volumele clare ale construcției, subliniind astfel rolul ei central în sânul comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșin.

biserica_miroslavesti_biserica_lemn

.          In contrast cu precizia si maestria  executiei bisericii se afla inscriptia sau pisania de deasupra usii , care este realizata foarte negijent . Poate sa insemne si un act de smerenie , dar poate sa indice si faptul ca inscriptia a fost initial plasata intr-un loc mai ascuns si apoi mutata deasupra usii, sau poate ca usa si tocul usii au fost realizare ulterior ridicarii bisericii.

Biserica din Văleni 1519 – judetul Neamt

.         Satul Văleni din judetul Neamt ,  este pomenit pentru prima dată într-un act de schimb datat la 14 aprilie 1506  dintre  Cozma Sarpe și Iirsa din Tucep,Sarpe da  satul Scortesti din Cirligatura, care era a lui  si primeste Scheia(Văleni) pe Valea Alba. În actul de schimb satul poarta numele de Schiai( Scheia)  și se spune că așezarea este de pe vremea  „bunului domn Alexandru”, ceea ce duce atestarea satului la inceputul secolului al XV-lea daca nu mai inainte.In anul 1519  postelnicul  Sarpe (ridicat in rang de Stefan cel Mare ) ridica o biserica cu hramul „Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia”, declarată monument istoric , pisania de la intrare graind  următoarele:

„Cu voia lui Dumnezeu, eu robul lui Dumnezeu Cozma Şarpe postelnic a zidit acest hram la curtea din Scheia, întru numele Sfinţilor celor 40 de Mucenici din Sevastia, pe vremea binecredinciosului Domn Io Ştefan Voievod şi s-a început a zidi la 7027 (1519) luna lui martie 30 şi s-a săvârşit în acelaşi an, luna iunie 22.”

(Domnul din pisanie fiind Stefanita Voda , fratele lui Alexandru Lapusneanu si nepot al lui Stefan cel Mare )

Între anii 1878-1879 s-a construit de către Ecaterina Văleanca , proprietara moşiei pe care se afla biserica  ,  un zid de incintă în jurul bisericii, cu o clopotniţă masivă deasupra intrării.biserica a fost partial reparata  in anul 1864 prin grija boierilor Elisabeta şi Ion Stârcea , apoi a fost restaurata si consolidata complet  in 2005 ( acoperisul nu imi pare foarte inspirat )

Biserica de lemn Fratautii Noi -1744 , jud Suceava

.    Satul Fratautii Noi este atestat documentar in anul 1412 potrivit afirmatiilor istoricului Mihai Costachescu in lucrarea sa ” Documente Moldovenesti inainte de Stefan cel Mare ” aparuta la Iasi in anul 1943.Pana in anul 1433 satul era in stapanirea boierului Giurgiu de Fratauti , apoi a fiului acestuia Danco , pana in anul 1489 cand satul trece in administrarea manastirii Putna. sursa textului aici

.    Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construita in anul 1744 , pe loc , cum spun localnicii , direct in padure , din barne de stejar asamblate in coada de peste.Ulterior in jurul bisericii a fost amplasat cimitirul satului.Conform unei pisanii care se afla in posesia preotului bisericii, ctitorul lăcașului de cult este Ștefan Nicoară. Biserica a fost pictată în secolul al XVIII-lea în stil baroc moldovenesc.Catapeteasma se gaseste si astazi in starea initiala.   Corpul bisericii este pastrat foarte bine , acoperisul fiind schimbat de mai multe ori , stiu ca in 1934 a fost acoperit cu tabla  si mai recent cu sindrila ( o initiativa locala foarte laudabila , tinind cont ca aceasta solutie este mai costisitoare la intretinere, dar s-a preferat restaurarea corecta a bisericii ).localnicii spun ca secretul pastrarii bisericii sta in forma si dimensiunile acoperisului.Singura modificare pare a fi adaugarea pridvorului.

referinta Wikipedia o puteti gasi aici

Manastirea Putna – Sfintirea picturii interioare 15.08.2010

Cind Stefan Cel Mare a ridicat  biserica manastirii Putna , ea avea pictura interiora si exterioara , mare parte imbracata in foita de aur. Simbol a credintei romanesti , Putna a rezistat ca asezamant monahal si centru spiritual al Bucovinei, dar biserica a fost daramata si recladita in mai multe randuri . Din 1662 biserica nu mai avea pictura , nici interioara nici exterioara . Dupa mai mult de 300 de ani , Putna a capatat din nou pictura interiora prin mina fratilor Mihail si Gavril Morosan .Pictarea a durat 9 ani . De ziua Adormirii Maicii Domnului , pictura a fost sfintita de un sobor de preoti condusi de patriarhul Daniel , tot cu aceasta ocazie s-a stabilit si un al doilea hram al manastirii de ziua Sfantului Stefan Cel Mare  , 2 iulie.

Biserica de lemn din Ciumârna , Suceava -1698

Biserica din lemn are hramul Sf Nicolae si  a fost construită în anul 1698, în oraşul Câmpulung Moldovenesc cu cheltuiala lui Toader Callimachi , vornic al Câmpulungului si tatal lui Ioan Teodor Callimachi, domn al Moldovei  intre 1758 si 1761. Biserica devenita neincapatoare a fost donata in 1887  ( sau dupa unele surse vanduta cu 300 florini ) impreuna cu iconostasul  satului Ciumârna ,satul hutulilor .Lemnul de la biserică a fost transportat cu carele cu boi prin Vama, timp de doi ani.

Biserica Peri – Sapanta si o poveste romaneasca

Pe malul drept al Tisei , in localitatea Peri ,pe pamantul Dragoiestilor , la inceputul secolului XIV sau dupa unii chiar in secolul XIII , se infiinteaza o sihastrie, intretinuta de strabunii lui Dragos, protector fiind  Arhanghelul Mihail . In prima jumatate a  veacului al XIV-lea comunitatile isihaste de pe Tisa Superioara s-au grupat la Sihastria Peri.

Tot cam atunci , Bogdan Voda ,voievod de Maramures , intra pe paminturile Moldovei , si-l alunga pe BALC , fiul lui SAS si nepot al lui Dragos , care era vasal  al regelui Ungariei si intemeiaza Moldova suverana . Regele Ungariei ia toate domeniile lui Bogdan si le daruieste lui Balc si ridica neamul Dragoiestilor la rang mare in Maramures , identic cu al celor de neam nobil  unguresc,veniturile Dragoiestilor nefiind impozitate . Cind aflu acest lucru , si amintindu-mi ca Dragos nu a fost  intemeietorul Moldovei , ci doar a ocupat-o in numele regelui ungur , capat o antipatie fata de neamul Dragoiestilor , pe care il consider neam de supusi si de vanduti . Greseala mea are proportii cosmice .

Dupa venirea lui Bogdan Voda la tronul Moldovei, fratii Balcu si Drag au condus Tara Maramuresului, ca voievozi, vreme de 30 de ani. Luandu-l ca exemplu pe Bogdan, au vrut sa intemeieze si ei, la nord de Carpati, o tara romaneasca suverana . Lupta lor cea mare a fost pentru pastrarea si impunerea ortodoxiei . ei au daruit manastirii Perii Maramuresului  bunuri si terenuri si au ridicat o biserica din piatra iar in 13 august 1391, la cererea lor,cu acordul patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului , manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi , si  timp de 312 ani aici si-a avut sediul Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului.