Biserica de lemn din Dămileni-Cristineşti 1770 – Botoşani

biserica_damileni_06

.           „Această sfântă biserică, cu hramul „ Sf. Neculai”, din satul Dămileni, construită din lemn de stejar cam pe la anul 1700 în satul Storojineţ din Bucovina de către D-na Baronese Maria Cristea. Strămutată de la Storojineţ la Dămileni cam pe la anul 1750, reconstituită din nou tot de doamna Baronese Maria Cristea, şi de atunci până acum reparată de două ori de obştea satului Dămileni. Acum, pentru a treia oară, reparată din temelie şi construit un turn pentru clopotniţă. Toate reparaţiile, atât înăuntru, cât şi în afară, sunt făcute cu ajutorul proprietarilor Vasile Miclescu, Ioan Corbu şi alţi pioşi creştini şi a obștii satului.” ( inscris tiparit in anul 1907 gasit in biserica) 1770 datarea conform CIMEC.

biserica_damileni_3

Biserica de lemn din Fălticeni ( Buciumeni ) – Suceava

1-biserica_falticeni_2

.       „Această biserică monument istoric cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe clădită din lemn de pe loc prin anul 1765 de protopopul Andrei, prestrăbunul familiei Diaconescu (Diaconu) și de răzeșul Michinda. S’a restaurat de răzeșii localnici la 1884 decembrie și satului vecin Stăingeni (Stînigeni), azi desființat. În anul 1892 s’a văruit și s’au mărit ferestrele cum se văd azi cu cheltuiala locuitorilor fiind epitrop Ion Iordache Buciuceanu” (inscriptie aflata pe biserica)   wikipedia

.         Nu se cunoaște anul exact când a fost construită biserica de lemn din Buciumeni. Se presupune că aceasta ar fi fost clădită în secolul al XVIII-lea, această datare fiind recunoscută de marea majoritate a istoricilor. Cert este că până atunci nu există însemnări despre biserică. În anul 1786, răzeșii satului Buciumeni i-au dat protopopului Andrei Pascal o mărturie. Acesta este considerat ctitor al bisericii. Pe o icoană a Mântuitorului se află o inscripție în limba slavonă care conține anul 1789, an când biserica era deja construită. Conform inscripției, acea icoană „s-a făcut cu toată cheltuiala preotului Gavril să fie pentru iertarea păcatelor”.În lucrarea sa, „Repertoriul bibliografic al monumentelor medievale din Moldova” (1974), profesorul Nicolae Stoicescu  scrie că biserica de lemn din Buciumeni ar fi fost construită în perioada 1700-1706 și reparată în 1824.  preluare  wikipedia

Biserica de lemn din Forăști – 1766 – Suceava

1-biserica_forasti_2

.         Bisericuţa din  Forăşti are hramul „Sfantul Nicolae ” si a fost construită în 1766, de boierul Forăscu şi a servit comunităţii, ca biserică de parohie, până în 2010, când s-a sfinţit o biserică nouă, de zid. De-atunci, lăcaşul de lemn a rămas închis, fiind folosit pentru slujbe doar ocazional.

.        ” Lăcaşul e aşezat în cimitirul satului, pe un tăpşan înalt, la umbra unui tei bătrân. La piciorul dealului, un luciu de apă, ca un ochi deschis către cer. Totul pare acolo de veacuri, ca şi cum pământul le-ar fi scos aşa, întregi, din pântece. Apă, cer, pământ şi crucile turlelor – coordonatele după care vechii localnici ai aşezării îşi vor fi croit, cândva, existenţa. Azi, doar imaginea idilică a bisericuţei vechi, înconjurată de cruci, mai aminteşte de veacurile ce au trecut.Cu platoşa de lemn năruită, gata să se prăvale, cu o cruce aproape căzută şi cu lacătul greu, de fier, atârnând la uşă, lăcaşul pare că se tânguie. De bătrâneţe, de tristeţe, de neputinţă, de nepăsarea oamenilor, de uitare. E drama unei biserici şi a unei comunităţi, dar e şi drama noastră, a tuturor. Pentru că uitarea, lipsa mijloacelor financiare necesare conservării, indiferenţa şi o deficitară listă de priorităţi sunt doar câteva dintre cauzele care fac ca această moştenire atât de valoroasă a satelor noastre – bisericile de lemn – să dispară chiar sub ochii noştri. Va fi şi vina noastră dacă, peste ani, generaţiile ce vor veni nu vor şti că poporul acesta a dezvoltat o remarcabilă civilizaţie a lemnului şi că între bârnele vechi ale acestor bisericuţe ne-am păstrat, de-a lungul secolelor, neştirbite, credinţa şi dragostea de neam.”          text : Otilia BĂLINIŞTEANU ziarul Lumina .

Biserica de lemn din Homojdia – 1782 – județul Timiș

Prima atestare documentară a Homojdiei datează din 1514  când era proprietatea lui George Brandenburg şi avea 21 de iobagi. La recensământul austriecilor din 1717 avea doar 6 case, iar pe harta din 1723 face parte din plasa Făget. Locuitorii au fost din totdeauna români. Ei şi-au construit prima biserică la 1782 . În perioada interbelică făcea parte din plasa Marginea, judeţul Severin. Era o localitate săracă, principala ocupaţie a localnicilor fiind prelucrarea lemnului.La recensământul din 2002, satul Homojdia avea 173 locuitori, toţi români.

Biserica de lemn din Margina 1737 – Timis

Biserica Margina
Biserica de lemn din Margina

.            Atestata documentar din 1365, asezarea  Margina , la 1437 regele Albert al Ungariei o zălogeşte huniadeştilor, împreună cu districtul omonim, drept recompensă pentru eforturile militare şi financiare făcute de aceştia pentru apărarea cetăţilor de la vadurile Dunării. Studii asupra istoricului aşezării sugerează că aici a fost locul de baştină al Elisabetei, mama lui lancu de Hunedoara. Surse documentare vorbesc şi despre existenţa unei vechi mănăstiri în apropiere, dispărută în timpul atacurilor turceşti. Conscripţia din 1717 o aminteşte cu 80 de case în districtul Făgetului, fiind, deci, una din cele mai bine populate aşezări din împrejurimi.
Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost construită în 1737, în conformitate cu inscripţia incizată în prestolul de gresie al altarului. Ea se găseşte azi în mijlocul cimitirului de la extremitatea nordică a satului  si serveste  ca biserică parohială a satului Zorani , dar conform tradiţiei locale, iniţial ar fi fost construită în locul numit „Ocolitura lui Ilişoni”. Referinta ptr text Wikipedia

Biserica de lemn din Poieni – 1759 , Timiș

biserica_poieni-001

.        Satul Poieni este situat la 30 de km de Făget ,  pe cursul râului Bega  și aparține de comuna Pietroasa, în vecinătatea județului Hunedoara. Locuitorii satului au fost dintotdeauna români ortodocşi. Se spune că locul iniţial unde s-a aflat satul se numeşte Trifeşti, de unde oamenii s-au mutat cu timpul în actuala locaţie, cu acces mai uşor la căile de comunicaţie şi cu poieni multe. Biserica de lemn a fost construită în 1790 ( conform CIMEC , 1759 conform altor surse ).Constructia este realizata din barne groase de gorun cioplite din barda; la imbinari sunt folosite cuie de lemn, adevarate cepuri.Biserica de lemn a fost adusa din Valea Bisericii, unul din catunele asezarii prin anul 1800, pe vremea stapanirii austriece. Initial a hramul Cuvioasa Paraschiva , apoi a primit hramul Adormirea Maicii Domnului .  Pe un chivot vechi apare scris cu vopsea anul terminarii picturii 1812 , pictura a fost lucrată pe pânză, în ulei și apoi lipită pe pereți și boltă, fiind executată de pictorul Petre Nicolici , cel dintai pictor ortodox care a redat intr-o biserica sateasca, scena ‘Faptele indurarii trupesti’.

Extraveral 27 – Hamlet la Ipotesti – Botosani

Un “Hamlet” bazat exclusiv pe talentul actorului, fara costume, fara decor. Un spectacol naucitor, cu actori care au demonstrat ca personajul este o stare de spirit a regizorului, o creatie a autorului cu care actorul se joaca, stapanind-o prin forta talentului sau.

Evenimentul a stat sub aura artistica a lui Michael Pennington, co-fondator al English Shakespeare Company, dar si un stralucit interpret al unor roluri precum Hamlet si Regele Lear, motiv pentru care si atelierul desfasurat in acest an a avut ca tematica fundamentala opera lui Shakespeare, in mod special piesa “Hamlet”. sursa text : Blogu`lu`Sava

Biserica de lemn din Groși 1741 , Timiș

Biserica de lemn din Groși
Biserica de lemn din Groși

.     Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului” si a fost ridicata in  anul 1741 de catre jupan Petcu Neculai  dupa cum scrie in inscriptia de pe stalpii din tinda. Biserica  a fost adusa in anul 18260din  localitatea vecina , Capalnas (jud. Arad) .Grosi , este un sat mic din comuna Margina , judetul Timis ,așezat între dealuri și păduri seculare si este amintit pentru prima dată la 1508  ca proprietate a lui Abrahamfy. Este cert că în perioada otomană a fost locuită. Într-un defter turcesc de la  1593  se aminteşte satul valah Gros. Locuitorii se ocupau cu mineritul, în special cu spălatul aurului. La conscripţia din 1717  localitatea este numită Grosch  si avea doar 20 de case.

Pictura este probabil  realizata de Ștefan Tenețchi. unul din cei mai renumiți pictori și zugravi de biserici în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea sau poate de un ucenic de al sau.

Biserica de lemn din Crivina de Sus 1676 – jud. Timis

biserica_crivina_de_sus4_resize

.            Biserica din Crivina de Sus are hramul Cuvioasa Paraschiva si  este singura biserica de lemn din zona Fagetului datată prin inscripţie în secolul al XVII-lea.Biserica din Crivina de Sus are câteva caracteristici ce o apropie de cele din judeţul Hunedoara, cu care satul se învecinează .Tradiţia locală şi documentele recente arată că ea chiar a fost adusă de la Ilia, de pe Mureş, donată fiind de o văduvă bogată unei comunităţi rurale mărunte ce, potrivit conscripţiei din 1717, abia număra 10 case.Crivina de Sus are astazi 49 de numere și aproximativ 200 de locuitori ,ortodocșii fiind minoritari, predominând penticostalii.Eforturile tânărului preot paroh de a salva această biserică se lovesc constant de lipsa de implicare a autorităților, care s-au multumit sa  treaca biserica  intr-un circuit de vizitare a zonei Fagetului si atat.

“S.O.S ! biserica din Crivina de Sus  ! ”

.           „Motivul pentru care arhitectura acestei biserici nu prezintă influenţe (unii le-ar numi „contaminări”) ale barocului este vechimea edificiului: inscripţia cu caractere chirilice incizată deasupra intrării ne informează cu exactitate că: „Făcută-i această biserică în anul Domnului 1676 luna februarie 8 zile.”. Austriecii, pe post de vectori ai barocului, urmau să cucerească Banatul de la turci abia la 1716-1718; chiar admiţând că la acel moment biserica se afla încă la Ilia, în Transilvania învecinată, cronologia atestă totuşi că a fost edificată prea devreme pentru a intra sub influenţa barocului: Habsburgii au cucerit Transilvania la 1685 şi au obţinut-o definitiv abia prin tratatul de pace de la 1699. Foarte probabil ca biserica din Crivina de Sus să fie cea mai veche biserică de lemn din Banat. .. Este greu de înţeles de ce nu se face nimic la nivelul Mitropoliei Banatului sau chiar al Patriarhiei, în condiţiile în care statisticile relevă faptul că, în România ultimilor 15 ani, la fiecare două zile s-a inaugurat o biserică nouă” preluare text de aici   : sursa