partea intai aici :
http://blogprinvizor.ro/2008/04/21/biserica-patrauti-suceava/
informatii complete aici :
fragment din „Cavalcada Sfintei Cruci”
Manastirea Sucevita 2009 canon eos 40d tokina 12-24
Manastirea Sucevita 2015 canon eos 7D tokina 12-24
. Luca Arbore a fost cel care in 1497 a aparat cu curaj Cetatea de Scaun, timp de trei saptamani, impotriva asediului polon. Tot el a fost aproape 40 de ani, incepand din 1486, portarul Sucevei si ne staruie in amintire prin ctitoria sa din satul care ii poarta numele.Arbore a fost unul dintre boierii cei mai importanţi de la curtea lui Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă. În 1503 hatmanul Arbore a fondat un paraclis în satul care îi poartă numele, ca parte a Curţii sale.
Dupa 38 de ani de la ridicarea bisericii, in anul 1541, la initiativa Anei – nepoata ( dupa unele surse , sora) boierului Arbore si a fiicelor boierului – se va realiza ansamblul de pictura exterioara si interioara.
Picturile interioare si exterioare sunt realizate de catre mesterul moldovean Dragos Coman (cunoscut si sub numele de Dragosin ) din Iasi, in 1541. Acesta nu este un cleric, ci un exponent al lumii laice ( tatal sau a fost preot ).
În anii 1790 – 1791, pe teritoriul actual al acestei comune, s-a stabilit împreună cu o familie numeroasă, oierul Iftimie Negrea, originar din comuna Crucea. Gospodăria şi-a întemeiat-o în centrul actual al satului, pe cursul Călimănelului, iar sălaşul vitelor îl avea în actualul sat Coverca. Fiind priceput în tratarea şi vindecarea unor afecţiuni umane şi veterinare prin metode tradiţionale naturiste,
acesta a fost poreclit “Panac”, de unde îşi trage numele satul Panac
http://judetulsuceava.ro/localitati/comune/panaci/
Biserica domneasca din Siret este construita, dupa traditie, de catre Sas Voievod, intre anii 1354-1358, iar dupa specialisti, de catre Petru I Musat( varianta sustinuta si de Nicolae Iorga), intre anii 1374-1391. Deasemenea , unele surse printre care si cronicarul Ion Neculce , sustin ca Dragoş Voda a fost ctitorul acestui sfânt locaş, argumentind prin textul unui vechi pomelnic gasit la Biserica Sfintei Treimi .
La 3 Km sud-est de manastirea Vorona in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini se afla schitul de calugari Sihastria Voronei
Biserica manastirii Sihastria Voronei a început a se zidi în anul 1857, având ctitori un grup de sase calugari în frunte cu monahii Ioanichie si Mardarie. Staret al manastirii Vorona era arhim. Iosif Vasiliu (1853-1876), care primise porunca pentru aceasta de la domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza
Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta manastire din judetul Botosani si se afla la 15 km sud – est de Botosani. Începuturile manastirii dateaza din jurul anului 1600, când, câtiva calugari veniti din Rusia, construiesc aici o mica biserica din lemn. În anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul „Nasterea Maicii Domnului”. Aici mai exista înca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte religios datând din secolul XVII-XIX si spatii de cazare pentru pelerini. Complexul manastiresc este situat la marginea unui frumos codru cu suprafata de 150 ha;
olympus e520 + zuiko 14-54 mk1
Mănăstirea Zamca este cel mai important edificiu religios construit de colonia armeană din oraşul Suceava. Complexul medieval Zamca, a fost ridicat în anul 1606 de armenii refugiaţi în Moldova încă din secolul al XVI-lea.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Zamca
O versiune armenească despre povestea mănăstirii spune ca numele iniţial al mănăstirii a fost Sfântul Oxent (Auxentie), ctitorii acesteia fiind trei fraţi, Auxent, Iacob şi Grigore, care au cumpărat locul. Primul dintre ei a înălţat biserica, care a primit hramul Sfântului Auxentie, al doilea, capela de la apus, iar ultimul a realizat turnul cu clopotniţă, care are hramul Sfântul Grigorie Luminătorul.
O altă versiune e cea oferită de singurul preot armean de prin zona aceasta a Moldovei, Azad Mandalian, care spune că, din 1401, aici a fost prima episcopie armeană, după cum reiese dintr-un hrisov domnesc al lui Alexandru cel Bun, în care se certifica că i se acorda episcopului Hovhannes dreptul de a păstori peste întreaga comunitate armeană din Moldova. Sediul Episcopiei a fost chiar prima clădire, cea prin care se intră azi în incinta mănăstirii.
