Biserica de lemn din Fedeleșeni – 1747 – Iași
Biserica de lemn din Fedeleșeni . Astazi vorbim despre o biserica dintr-un sat de răzeşi…
Posted inCalatorie Fotografii iasi localizare pe judete
Biserica de lemn din Stolniceni Prăjescu – 1733 – Județul Iași
Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu . Biserica are hramul Nasterea Maicei Domnului si este…
Biserica de lemn din Sărata 1752 – Neamt
. Biserica de la Sarata Dobreni , fosta Sarata – Pangarati , a fost ridicata la 1752 de ctitori necunoscuti,probabil locuitorii locului , pe locul unei vechi păduri de stejar, si este una dintre cele mai frumoase si bine conservate biserici de lemn din judeţul Neamţ. Iniţial biserica a purtat hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică“, apoi a primit si hramul „Sfântului Dumitru“.
. Biserica este o mica bijuterie arhitecturala la care se remarca simplitatea îmbinarii bârnelor de stejar cu arabescul în lemn. Boltile naosului si pronaosului sînt sprijinite pe nervuri de lemn bogat împodobite. În exterior biserica este înconjurata cu un brâu dantelat din lemn, sculptat cu migala. Icoanele care poarta amprenta secolului al XVIII-lea au o pronuntata viziune populara asupra scenelor biblice. (Prezentare: Adrian Alui Gheorghe pe http://www.neamt.djc.ro )
Biserica de lemn din Bicazul Ardelean 1692 – Neamt
. Biserica „Sfîntul Mare Mucenic Dumitru" se afla prinsa intre Muntele Mărului, Dealul…
Posted inCalatorie Fotografii localizare pe judete neamt
Biserica de lemn Buna Vestire din Poiana Largului
In Poiana Largului, pe o terasă limitată de drumul naţional ce duce spre Pipirig, se…
Biserica de lemn din Ceahlău – 1730 – Neamţ
. Biserica de lemn din satul Ceahlău poartă hramul „Zămislirea Sfintei Ana“ (9 decembrie), si mai este cunoscută în zonă sub denumirea de Biserica „Sf. Ana“ – Schit. Denumirea de Schit vine, probabil, de la pârâul Schit, pe malul căruia s-a înfiripat aşezarea. Iniţial şi satul a purtat numele de Schit, abia mai târziu căpătând denumirea de Ceahlău. Lăcaşul este înscris pe lista monumentelor istorice de categoria A din judeţul Neamţ, fiind datat la 1730.
. Era pe la 1710. Vreo 15 familii de gospodari ardeleni au trecut munţii spre Moldova, de frica prigoanei de după Uniaţie, şi s-au stabilit la Ceahlău, între doi versanţi ce-i fereau de restul lumii. Acolo şi-au durat case şi-au început a lucra pământul. Şi pentru că nu s-ar fi pomenit creştin fără loc de rugăciune, ardelenii au ridicat şi un lăcaş de lemn în care să-i aducă slavă lui Dumnezeu pentru ajutorul de a-i fi ferit din calea celor ce doreau să le zdruncine credinţa în care s-au născut. „Au preferat să vândă tot acolo de unde au venit, să renunţe la tot, dar să nu-şi piardă credinţa“
fragmentele de text sunt preluate din interviul luat parintelui Mihai Damian, paroh şi protopop al Protopopiatului Ceahlău, de catre Otilia Balinisteanu pentru Ziarul Lumina .
