Castelul Corvinestilor – Hunedoara
Castelul Corvineştilor sau Castelul Huniazilor este un castel din Hunedoara, Transilvania. A fost ridicat în secolul XV de către Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. Este o construcţie impunătoare, cu acoperişuri înalte şi divers colorate, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre şi balcoane împodobite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu.
Manastirea Slatina – Suceava
Ctitorie a domnitorului Moldovei, Alexandru Lapusneanu. Construita intre
1554-1558 ca necropola domneasca a familiei. Are aspectul unei adevarate
fortarete remarcandu-se printr-o deosebita valoare arhitectonica si artistica, ce
reinvie si continua traditiile epocii lui Stefan cel Mare si Petru Rares.
Biserica Sfintu Ilie – Scheia , Suceava
. Biserica „Sf. Ilie” (satul Sf. Ilie, Comuna Scheia), situat la 1,5 km de Suceava a fost ctitorita de Stefan cel Mare in 1488 si închinata Sfântului Ilie Tezviteanul.
. In urma cu 500 de ani se inalta, in apropierea targului Sucevei, in codrul care se intindea la poalele Dealului Crucii, o falnica ctitorie voievodala, ridicata la indemnul calugarilor de aici. La Biserica Sfantul Ilie a existat un centru monahal, ca de altfel si la Manastirea Putna sau la Manastirea Voronet, care au fost ctitorite in vechi vetre de sihastrie.
Pictura a fost realizata in epoca lui Stefan cel Mare, apoi refacuta in sec. XVII, cand Mitropolitul Varlaam repara intreaga biserica, nu i s-a alterat forma initiala, avand aceleasi trasaturi cu biserica din Patrauti.
Impresioneaza tabloul votiv reprezentandu-l pe Stefan cel Mare si Sfant cu familia sa. A fost distrusa partial in timpul luptelor cu polonii lui Ian Sobiesky. Icoanele imparatesti au fost realizate la Moscova in 1708.
Manastirea Recea – Mures
. În ,,Mărturisitori pentru Hristos”, Înalt Prea Sfinţitul Andrei Andreicuţ scria: ,,În anul 1991, întâmplător, l-am întâlnit la Patriarhie pe părintele Ioan şi văzând că doreşte să înceapă o lucrare duhovnicească şi misionară, l-am invitat să facă o mănăstire în eparhia noastră. A acceptat, împreună cu dânsul a venit şi Maica Stareţă Cristina Chichernea. I-am îndemnat să meargă la Recea, judeţul Mureş, unde Părintele Ioan Lazăr, parohul satului, ridicase o bisericuţă şi o clădire”. De altfel, cuvântul părintelui profesor Ilie Moldovan a fost unul hotărâtor, date fiind argumentele pertinente oferite: ,,Părinte, ştiu ce aţi făcut în închisoare, dar şi la Plumbuita. De aceea vă rugăm să faceţi şi în Transilvania o lucrare de înduhovnicire a neamului românesc. Neacceptând, nu ştiu ce veţi răspunde în faţa Dreptului Judecător!”