. Biserica de lemn din Mărițeia Mare (astăzi Măriței) a fost construită în perioada 1897-1900, cu cheltuiala credincioșilor ortodocși din localitate, dar și din satele învecinate. Petru Barbir, fost primar, a donat un teren de o jumătate de falcă (adică aproximativ 71 de ari) pe care s-a ridicat construcția. Materialul lemnos a fost cumpărat cu 5.000 de florini de la Direcțiunea Căilor Ferate, acesta provenind de la podul feroviar de lemn din Costâna. În Cronica Parohiei Măriței sunt consemnate următoarele: „S-au colectat 5.000 florini și s-a cumpărat de la Direcțiunea Căilor Ferate materialul de lemn, de la podul de tren de la Costâna… Lemnul l-au adus oamenii la Măriței și l-au așezat pe locul dăruit, pe care se află biserica. Locul pentru biserică, o jumătate de falce, l-a dăruit Petru Barbir, fost primar mai mulți ani în Măriței. S-au colectat banii prin mai multe sate și s-a început lucrul în anul 1897 și după 3 ani biserica a fost gata”. text preluat de pe Wikipedia
. Istoria atestată a satului Măriţei, întotdeauna legată de cea a Dărmăneştilor, sat menţionat, pentru prima dată, în 7 ianuarie 1403, când a fost dăruit Episcopiei Sucevei, până atunci făcând parte din „ocina dreaptă” a voievodului Alexandru cel Bun, cel care adusese la Suceava, încă din 29 iunie 1402, moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Sfântul fusese depus în biserica de mir a Moldovei, care ţinea loc şi de episcopie, iar satele „Hreţca pe Suceavă (Dărmăneşti) şi Averăuţi pe Suceavă (Vereşti)” însemnau ofranda pe care o aducea voievodul, „la soborul Sfântului Ioan Botezătorului”, noului patron spiritual al capitalei Moldovei.Dar numele de Măriţei, formulat ca atare într-un document de cancelarie domnească, se menţionează abia din 6 aprilie 1634, când cătunul acestui sat, Hatna sau „jumătate de sat Măriţei, partea de jos”, a fost cumpărată de Evloghie, pentru a doua oară episcop al Rădăuţilor, om hapsân, amestecat în fel de fel de afaceri oneroase şi care avea să cumpere Hatna pentru înzestrarea surorii sale, Ana. Pe Ana o va moşteni Toader Murguleţ, stăpânitorul unei obşti săteşti de neamuri străvechi, reprezentată, în 6 aprilie 1659, la o hotărnicire în Iacobeşti, de Ipatie Murguleţ, Lupul Dubnim, Ionaşco Pintescul şi de fraţii Gligorie, Loghin şi Simion Pintescul.
localizare :
[cetsEmbedGmap src=https://maps.google.ro/maps?q=M%C4%83ri%C8%9Bei,+Comuna+D%C4%83rm%C4%83ne%C8%99ti,+Suceava&hl=ro&ie=UTF8&ll=47.7384,26.145401&spn=0.466858,1.056747&sll=45.941947,25.02008&sspn=15.44977,33.815918&oq=maritei+su&hnear=D%C4%83rm%C4%83ne%C8%99ti,+Comuna+D%C4%83rm%C4%83ne%C8%99ti,+Jude%C8%9Bul+Suceava&t=m&z=11 width=350 height=425 marginwidth=0 marginheight=0 frameborder=0 scrolling=no]
