Manastirea Probota – Suceava , UNESCO

.     Petru  Rares  zideste in 1530 actuala manastire Probota (sau cum i se mai spunea pe vremuri : Pobrata ,ce insemna „infratire” sau „fratie”) .  Pe zidul dinspre sud se pastreaza pisania in limba slavona : „Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu, robul Stapanului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila Lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Stefan Voievod cel Batran, a binevoit domnia mea cu buna mea voie in a 4-lea an al stapanirii (mele) imparatesti, a zidi acest hram intru numele Arhiereului facatoru de minuni Nicolae, fiind egumen chir Grigore in anul 7038 (1530)”.

Pronaos, bolțile maicilor orante: Sf. Ana și Maica Domnului

Cu chipul înegrit în tabolul votiv, cel care e după Rareș, e fiul sau Ilieș turcitul. Trecerea lui la mahomedanism e motivul pentru care a fost repictat astfel, ca semn al parasirii credinței.

Naos, vest, friza patimilor, detaliu și Adormirea

Pronaos, două sinoade ecumenice.

.     Istoria acestui locas incepe in timpul lui Petru I, care a ridicat in apropiere o manastire de lemn, cu hramul „Sf. Nicolae”. Alexandru cel Bun a construit mai la vale o biserica de zid, cu acelasi hram, unde, in vremea lui Stefan cel Mare, a fost inmormantata mama acestuia, Oltea, calugarita sub numele de Maria. Ulterior, Petru Rares abandoneaza acest lacas – ajuns intr-o stare precara – si, in 1530, zideste actuala biserica „Sf. Nicolae”, pictata in 1532.    Aleasa pentru a deveni necropola, domnitorul o inzestreaza cu vesminte, argintarie, carti si mosii. In partea de nord construieste o Casa Domneasca din piatra; pana in 1550 ridica zidurile de incinta, turnurile, chiliile si trapeze. Hotararea de a transforma noua manastuire in necropola domneasca se pare ca i-a nemultumit pe calugarii din manastirile moldovenesti, acestia subminand mai tarziu prestigiul manastirii, care a decazut pana la vremea lui Vasile Lupu. Acesta initiaza lucrari de reparatii, ocazie cu care aseaza pe zidul de imprejmuire o pisanie, astazi pierduta.

Biserica are plan treflat, compartimentat altar, naos, gropnita, pronaos si pridvor despartite intre ele prin ziduri de piatra. Turla este octogonala, deschisa pe naos si prevazuta cu patru ferestre. Absidele se inscriu in zid, la exterior biserica avand forma de nava.

Pictura, executata in 1532, restaurata in 1844 si dupa 1990, impresioneaza atat prin maniera de executie, cat si prin programul iconografic unitary si coerent. Culorile sunt calde, alese cu mare grija, iar liniile sunt perfecte. Intre scene amintim „Pantocratorul”, care domina maiestuos tamburul turlei, „Cina cea de taina” din altar, „Sf. Nicolae” si „Rastignirea” din naos, sinoadele ecumenice din pronaos si „Judecata de Apoi” pictata pe bolta pridvorului. Pictura exterioara este degradata, insa pot fi inca admirate scenele: „Arborele lui Iesei” si „Acatistul Bunei Vestiri”.

localizare :