. Această bisericuţă are două denumiri. Adică ea poartă şi numele de Măşcăteşti, dar de fapt aparţine de satul Căşăria. Dacă apelăm la documentele istorice aflăm că pe aceste meleaguri exista un sat ce se numea Măşcăteşti, care pe la sfârşitul secolului al XVII-lea număra 15 suflete sau 5 familii care aveau ca îndeletnicire agricultura.
. Biserica cu hramul „Sf. Voievozi” a rămas izolată prin strămutarea satului Măşcăteşti, la începutul secolului al XIX-lea.Durat din bârne de brad şi de stejar pe temelie de piatră, monumentul are clopotniţa în etanş, deasupra pridvorului situat la apus. Pronaosul a fost acoperit, probabil în timpul refacerii din 1832, cu un plafon drept de scânduri, dar naosul şi altarul au bolţi semicilindrice, împodobite cu brâuri dantelate încrustate în lemn.
. Fără a fi bogată (parohie mică), mica biserică din lemn din Cășăria are istoria ei, cu adevărat bogată: a fost ridicată undeva pe la mijlocul secolului al XVII-lea. S-au păstrat totuşi şi câteva însemnări pe un pomelnic de către preotul Trifan din anul 1873 în care se spunea că încă din 1790 se slujea în această biserică. Mai există încă în patrimoniul bisericii o Sfântă Evanghelie din anul 1869, un Triod din 1769 şi un Ceaslov din 1835. Pe lângă toate acestea există în naos şi un mic mormânt a cărui piatră funerară înflorată cu litere chirilice datează din anul 1656.
„Ce ştiu din documentele familiei mele, începând cu îndemnările şi monografia institutorului Constantin Darius, manuscris din anul 1895:
Satul vechi, Măşcăteşti, sat de răzeşi, se întindea în toată depresiunea din jurul bisericii de lemn şi a fost prosper până la începutul secolului al XIX-lea, când Ştefan Catargiu a preluat, după obiceiul vremii, prin judecată strâmbă, moşia răzeşilor şi i-a strămutat în Dobreni, pe pârâul Horaiţa. În anul 1895 biserica se afla în pădure!!!
Bunicul meu, institutorul Gheorghe P. Cojocaru notează că, după 1870, mai trăia dintre răzeşi o bătrână, Cocrisoaia, care , când venea în vizită la Leon Bogdan Lascar Catagiu, născut la Dobreni, se înfiinţa la poarta conacului strigând după dreptate.
Constantin Darius notează pentru prima oară textul pisaniei de la Măşcăteşti, observând, ca un bun cunoscător de cirilice, că sunt litere (şi cifre) şterse de multă uzură.”
relatare :MIHAI EMILIAN MANCAŞ
localizare :
Vad ca ai mai descoperit niste acoperisuri cu sindrila … din acelea care imi plac atat de mult 🙂
Calatorie placuta in continuare !
In urma cu doi ani am petrecut cateva zile in Piatra Neamt si ne-am simtit excelent.
multumesc X-ule , calatorii nemaipomenite si tie !
Ce ştiu din documentele familiei mele, începând cu îndemnările şi monografia institutorului Constantin Darius, manuscris din anul 1895:
Satul vechi, Măşcăteşti, sat de răzeşi, se întindea în toată depresiunea din jurul bisericii de lemn şi a fost prosper până la începutul secolului al XIX-lea, când Ştefan Catargiu a preluat, după obiceiul vremii, prin judecată strâmbă, moşia răzeşilor şi i-a strămutat în Dobreni, pe pârâul Horaiţa. În anul 1895 biserica se afla în pădure!!!
Bunicul meu, institutorul Gheorghe P. Cojocaru notează că, după 1870, mai trăia dintre răzeşi o bătrână, Cocrisoaia, care , când venea în vizită la Leon Bogdan Lascar Catagiu, născut la Dobreni, se înfiinţa la poarta conacului strigând după dreptate.
Constantin Darius notează pentru prima oară textul pisaniei de la Măşcăteşti, observând, ca un bun cunoscător de cirilice, că sunt litere (şi cifre) şterse de multă uzură.
multumesc pentru date , cu voia dumneavoastra am sa le inserez in articol
Pingback: Shinrin Yoku, poiana magică de la Bâtca Doamnei și fantastica Pădure de Argint din zona Dobreni – Ionela Chiru