. Istoricul acestei biserici este strans legat de drama romanilor transilvaneni inceputa prin uniatism la 1700 si continuata in 1714 prin daramarea din temelii a catedralei si a resedintei mitropolitane ortodoxe din din Alba Iulia (Balgrad) care a fost ctitorita de catre Domnitorul Mihai Viteazul. Sute de familii romanesti si-au parasit casele si pamanturile , de frica uniatiei ,si s-au asezat in Moldova , cele mai multe in zona Neamtului si in sudul Sucevei.
. In Bistricioara s-au asezat 15 familii ardelenesti pe malul drept al raului Bistricioara , intre anii 1700-1710. Membrii acestor familii si urmasii lor sunt considerati ctitorii acestei biserici cu hramul Sfintilor Voievozi , ridicata dupa cum spune traditia in anul 1775.
. Ceea ce particularizează în mod cu totul deosebit aceasta biserica , este pictura de pe peretele nordic,care s a pastrat miraculos in varianta originala fara interventii de restaurare , executată într-un stil popular plin de naivitate dar şi de o fecundă imaginaţie. Un zugrav local, care nu se familiarizase decât într-o foarte mică măsură cu formele canonice ale iconografiei ortodoxe, a realizat într-o viziune profană, o sugestivă şi interesantă descriere plastică a celor trei „sectoare” biblice care alcătuiesc Lumea de Apoi: Sânul lui Avraam, Raiul şi Iadul.
un scurt istoric al situatiei ortodocsilor romani din Transilvania i :
. Transilvania, ocupată de austrieci la 1687, a fost definitiv încorporată în Imperiul habsburgo- austriac prin pacea încheiată la 26 ianuarie 1699 la Karlovitz, intre austrieci şi turci.
. La 4 decembrie 1691, imparatul Leopold I a dat o Diploma – leopoldina – care a fost o adevarata Constitutie pentru Transilvania, mai bine de un veac si jumatate. Printre altele se confirmau privilegiile celor trei natiuni politice – unguri, sasi si secui – precum si drepturile celor patru „religii recepte”: catolica, luterana, calvinista si unitariana. In functii publice urmau sa fie numiti numai „indigeni”: unguri, sasi si secui.Precum ţăranii şi preoţii români erau consideraţi şi trataţi ca iobagi şi toleraţi, nu ca o naţiune recunoscută asemenea celor “trei naţiuni” (unguri, secui, saşi), aşa credinţa lor ortodoxă era considerată şi ea ca tolerată, nefiind socotită ca cele patru religii recepte.
. Supus unor crunte şi prelungite presiuni pentru a adera la catolicism, o parte din poporul român din Transilvania a acceptat o dependenţă administrativă de Roma papală, dar şi-a păstrat în realitate tot conţinutul credinţei şi cultul său ortodox. ( Pr. Dumitru Staniloae)
Cei mai statornici aparatori ai Ortodoxiei s-au aratat credinciosii din Scheii Brasovului. in 1701, ei au refuzat sa recunoasca autoritatea lui Atanasie Anghel, devenit episcop unit, caruia insa i-au platit pe viitor dajdiile vladicesti, pentru ca sa nu le poata face necazuri.
Marile framantari si lupte pentru apararea Ortodoxiei au inceput abia in 1744, cand a aparut calugarul Visarion Sarai, roman din Bosnia, din familia Ciurcea.
. Numeroasele nemultumiri si agitatii din Transilvania au determinat pe Maria Tereza sa dea un decret la 13 iulie 1759, prin care acorda toleranta religioasa credinciosilor ortodocsi, iar episcopului unit i se interzicea persecutarea lor. Nu se permitea insa revenirea la Ortodoxie nici reocuparea bisericlor confiscate abuziv, iar protestele impotriva uniatiei trebuiau sa inceteze. Si acest decret ca si celelalte a agitat si mai tare spiritele in loc sa le potoleasca. Preotul Stan din Glamboaca (Sibiu) a preluat initiativa si a intocmit liste cu ortodocsi organizand alegeri de protopopi. Preotii uniti au fost alungati, iar bisericile reocupate. Aceeasi situatie se intalnea si in Rapolt (Hunedoara), Orastie, Saliste si Ludus.
[cetsEmbedGmap src=https://maps.google.ro/maps?q=Bistricioara,+Comuna+Ceahl%C4%83u,+Jude%C8%9Bul+Neam%C8%9B&hl=ro&ie=UTF8&ll=47.053283,25.923615&spn=0.945933,2.113495&sll=45.941947,25.02008&sspn=15.44977,33.815918&oq=bistricioara&hnear=Bistricioara,+Comuna+Ceahl%C4%83u,+Jude%C8%9Bul+Neam%C8%9B&t=m&z=10 width=350 height=425 marginwidth=0 marginheight=0 frameborder=0 scrolling=no]
referinte pentru text :
– Ziarul Lumina , articol scris de Otilia Balinisteanu
– Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, ed. IBMBOR, Bucuresti 1992, Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu,
– Pr.Dumitru Staniloae – Uniatismul din Transilvania
