Biserica de lemn din Humoreni – Suceava

biserica_humoreni_1_resize

.      In anul 1742 jumatate din satul Comanesti este vanduta manastirii Humorului. Manastirea va coloniza partea sa de sat  cu familii de ” liuzi ”  chemati sa le munceasca pamanturile, noul sat  capatand denumirea de Liudi Humora .In acest sat au existat mai multe biserici , toate primite in dar.Actuala biserica este primita in anul 1892 de la vecinii din Partestii de Jos si avut initial hramul Sfantului Nicolae , apoi dupa mutare a capatat hramul Sfintilor Arhangheli.Desi peretii de barne au fost acoperiti cu dranita si scanduri , iar dranita de pe acoperis a fost inlocuita cu tabla, structura initiala se pastreaza nealterata.Data ridicarii bisericii nu este cunoscuta , dar se stie ca este anterioara anului 1775 , anul inceperii ocupatiei austriece.

Biserica de lemn din Colacu 1800 , Suceava

biserica_colacu_01jpg_resize

.       Biserica cu hramul Sfantul Nicolae a fost ridicata in anul 1800 de familia preotului Gavril Ciupercovici pe locul unei biserici mai vechi .Gheorghe Bratiloveanu si Mihai Spanu au observat similtudini cu biserica din Botosana ca tehnica de executie si ca proiect ,considerand ca posibil ca bisericile sa fie facute de acelasi mester sau de mesteri apartinind aceleasi scoli . In comuna Fundu Moldovei , de care apartine satul Colacu , exista o familie o familie de meseriasi renumiti in ale lemnului , Ioniță și Gheorghe Șalvariu , care sunt  considerati  mesterii bisericii iar Gheorghe este trecut si ca ctitor  pe  o inscriptie de pe clopotul clopotnitei. Crucea meșterului Ioniță Șalvari se află în curtea bisericii, pe ea aflându-se următoarea inscripție scrisă în limba română cu caractere chirilice: „Supt aciast sf cru(ce) odihnesc robi(i) lui Dumnezeu Ioniță Șălvar. Cu bunul său soț Maria Hasnăș. Acești multe bunătăți au făcut, adecă, o biserică din nou la Cîmpulung, o biserică din nou la Cîrlibaba și o catapeteasmă nouă la Fundu Moldovei. Vecinică lor pomenire”

.     In curtea bisericii se află şi mormântul profesorului Traian Popovici,care în anul 1941,în calitate de primar al Cernăuţiului, a salvat de la deportare în Transnistria aproape 30.000 de evrei.De asemeni în curtea biserici vechi se afla o casă ţărănească de la sfârşitul secolului al-XIX-lea, dotată la interior cu diferite obiecte casnice vechi.

Biserica de lemn din Adancata – Suceava

biserica_adancata_resize

.           Localitatea Adancata , numita in secolul XIX -lea Poiana Pustie , era , pina la secularizare ,mosie a manastirii Burdujeni. Prima biserica construita  aici  era situata in vatra satului si se presupune ca ar fi fost ridicata  cel mai tarziu la sfarsitul  secolului al XVII-lea , in cimitirul bisericii gasindu-se o cruce datata la 1700. Biserica a ars aproape in  totalitate in prima parte a secolului  XVIII, stramosii familiei Scriban din Burdujeni recladind-o.

.           Actuala biserica , cu hramul Sfantu Dumitru ,conform cronicii parohiei , este considerata o ctitorie a fratilor Horatau , ambii preoti , a caror nume apar in pomenicul triptic in anul 1794 . (se pare totusi ca vechea biserica a doar reparata complet cu modificarea planului initial si nu s-a construit alta noua , caz in care ar trebui considerata ca si ctitor familia Scriban ).Lăcașul de cult a fost resfințit în anul 1796 de către arhiereul Anania Atonitul.

Later edit : un excelent istoric al bisericii in pagina 2

Biserica din lemn Dobrinăuţi Hapăi – jud Botosani

Lăcaşul de cult a fost iniţial ridicat în lunca Siretului, a fost strămutat de două ori, iar din 1810 se află în satul Dobrinăuţi. in 2011 conducerea direcţiei de cultură Botosani  a demarat procedurile de introducere pe lista monumentelor istorice .

” Bunicul meu mi-a spus ca  in ziua cind m-am `trezit` eu biserica avea  370de ani si eu am acum 70 de ani ” , asa a povestit gospodarul care are casa in spatele bisericii . tot el mi-a spus ca biserica avea initial hramu „Sfantul Gheorghe” iar apoi biserica a capatat hramul Sfantului Nicolae, cum scrie si pe clopotul clopotnitei. Pina nu de mult in biserica se tineau 2 slujbe pe an , una de Izvorul Tamaduirii si una de Ziua Eroilor.

Satul Dobrinăuţi (Hapai  sau satul cel mare ) este atestat documentar din anul 1392 printr-un act emis de Roman I Musat ,domnul Moldovei , apoi apare mentionat si in acte emise de Alexandru cel Bun si Stefan Cel Mare .(satul este desfiintat in 1968 apoi reinfiintat in 2006)

Biserica din Badeuti 1487 – inceputul Rugăciunii

Prolog : aceasta biserica nu mai exista , acest articol este facut in amintirea ei si pentru a sustine speranta ca ea va fi recladita .

.     In 1917 , in timpul primului razboi mondial , intr-o zi urata ,  pe dealul Tibeniilor se afla artileria rusa , pe dealul Badeutului (astazi in  Milisauti ), unde se afla si biserica, se aflau cazematele si trupele austriece.La un moment dat , austriecii si-au dat seama ca turla bisericii, care era folosita si ca post de observare  , este luata drept reper de armata rusa si iau decizia dinamitarii din temelii a bisericii. ( consider ca varianta  care spune ca un obuz austriac a distrus accidental biserica nu este corecta deorece, in aceasta varianta , nu s-ar fi distrus biserica din temelii, mai este o varianta locala care zice ca rusii ar fi doborit-o in timpul tirului , clopotnita prezentind urme de lovituri )

(fotocopie a unei fotografii dintr-o expozitie particulara de grup aflata in muzeul etnografic Radauti .)

.     Multa lume crede ca  Stefan a inaltat cite o biserica dupa fiecare victorie in lupta,  lucru partial adevarat , Stefan si-a slavit victoriile si pomenit  jertfele  mult dupa timpul lor .
In 1486 , datorita contextului extern  ( Ungaria si Polonia duc trative de pace cu turcii) si pentru a asigura refacerea Moldovei, Stefan hotaraste sa incheie pace cu Inalta Poarta , reluand plata haraciului .
.     Astfel a inceput o perioada  in care este construita majoritatea locasurilor sale de cult ,intre 1486-1506, perioada inspirat  numita „Marea Rugaciune„. (inainte  Stefan ctitorise Putna ca necropola domneasca, biserica din Chilia si probabil biserica din Baia) .Dupa moartea lui Stefan  Rugaciunea  este continuata de urmasii sai care astfel au intregit un secol de arhitectura  ecleziastica moldoveneasca , în care s-a realizat acea sinteză unică a stilurilor bizantin şi gotic, într-o viziune proprie moldoveneasca , profund originală.
.     La Badeuti , linga Radauti , in aproprierea unei curti domnesti de tranzit , la 8 iunie 1487 , Stefan pune piatra de temelie a primei biserici , si anume  biserica „Sfântul Procopie”, in amintirea bataliei de la Râmnic cu Basarab voievod cel Tânãr , apoi pe 13 iunie incepe ridicarea bisericii „Sfânta Cruce” din Pãtrãuti in amintirea cruciadei antiotomane.

buton decorativ din ceramica care a impodobit biserica .

Biserica de lemn din Vladeni 1785 , Mihaileni , Botosani

biserica_vladeni_2_resize-001

Pisania săpată în lemn, pe portalul de intrare în biserică, spune că :

” Această sfântă biserică s-a făcut în zilele prealuminatului domn Ioan Alexandru Mavrocordat şi în zilele Preasfinţitului Mitropolit Kiriu Kir Gavriil, la anul 1785, iunie 8, de ierodiaconul Niculai Chirilă şi Zaharia“.
Ridicată de boierul Constantin Mareş, pentru „târgul Vlădenii“, bisericuţa a rămas apoi noului sat format în jurul ei, la 1864 – Vlădeni. Azi, acest sat nu mai există pe harta României. A fost şters odată cu reconfigurarea administrativ-teritorială a comunelor din jur. Astfel, în 2004, satul Vlădeni a devenit parte componentă a Mihăilenilor. „Din câte am înţeles, Mihăilenii nu aveau numărul de locuitori şi atunci i s-au anexat şi Vlădenii, şi Sinăuţii, pentru a deveni comună. Acum oamenilor de aici nici măcar nu le mai este trecut la domiciliu Vlădeni, ci Mihăileni“, explică pr. Ungureanu.
Bisericuţa ar rămâne, deci, ultimul semn al identităţii acestei comunităţi, al cărei nume a fost şters pentru totdeauna.
Un argument în plus că acest monument merită şi trebuie să fie salvat. „Ar fi păcat de ea. E istoria noastră şi e trist să o vedem cum cade, cum se ruinează, iar noi nu prea putem face nimic. Dacă nu vom primi un sprijin de undeva, se va pierde şi, odată cu ea, ne vom pierde rădăcinile“, consideră pr. Nicolae Ungureanu.  ( interviu luat de Otilia Balinisteanu pentru ziarul Lumina sursa  )

Biserica de lemn din Cândeşti 1777 , judetul Botosani

biserica_candesti2_resize

.       Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a fost construită iniţial în anul 1777 în localitatea Pătrăuţii de Jos din raionul Hliboca, Ucraina. Ulterior, lăcaşul de cult a fost strămutat în localitatea Cândeşti Bucovina, judeţul Botoşani, „din încrediţarea Drept-credinciosului Arhiepiscop şi Mitropolit Vladimir al Bucovinei şi Dalmaţiei, cu cheltuiala evlavioşilor enoriaşi din Cândeşti şi cu sprijinul Protopopului Ioan Hostiuc”, după cum se menţionează într-un document oficial al epocii. Strămutarea efectivă s-a produs în anul 1912 cind biserica a fost desfacuta si apoi  reconstruita in Cândeşti Bucovina.

biserica_candesti4_resize

.        Satul Cândeşti apare prima oara mentionat intr-un extras de donatie din data de 7 iulie 1430 în timpul domniei lui Alexandru cel Bun ca fiind dat de catre domnul giupanul Stifu mentionandu-se urmatoarele ‘’Cu bunavoia boierilor nostri s-au dat giupanului Stifu s-au dat Serbanestii , pe Sariat ,si cu mori in Siriat, si …”Candesti, pe Siret, cu moara in Siret , intre Gramesti si Rogojesti., si mai jos de Calinesti. In anul 1775 cuprinsul Candestilor odata cu rapirea Bucovinei de Imperiul Hasburgic este taiat de la nord la sud de-a lungul paraului Molnita , in granita intre Moldova si Imperiul Austro-Ungar , pana in 1918 , partea ramasa Moldovei poarta numele de Cândeşti iar partea luata de austrieci poarta numele de Kindestie (Cândeşti Bucovina).

Ion Neculce – O samă de cuvinte si o bisericuţă pe un deluşel – Prigoreni – Iasi

biserica_Ion_Neculce_resize

.           „Deci cine va ceti şi le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine; cine precum îi va fi voia, aşa va face”.           „Fost-au şi bisericuţă de lemnu întru acel deluşel şi s-au răsipit, fiind de lemnu.” ( Ion Neculce – o sama de cuvinte )

.           Ion Neculce ,  hatman ar Moldovei in vremea lui Dimitrie Cantemir, savuros scriitor , memorialist si cronicar ,avea o mosie la Prigoreni linga Targu Frumos . Pe un deal isi avea conacul , pe alt deal incepu a construi o biserica din lemn , la mijloc un iaz si o punte din piele . Biserica a fost terminata in timpul lui Grigore al II-lea Sturza ,cam pe la 1730.

Biserica de lemn Pârteștii de Sus – Suceava

biserica_partesti_sus_resize-004

.    Biserica are hramurile  Sfintii  Voievozi si Nasterea Fecioarei Maria , este o ctitorie inceputa in 1779 care a fost finalizată și sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescul al Rădăuților.Dupa anumite date biserica a fost recladita in 1861.

Biserica adaposteste o interesanta colectie de icoane pe tabla , eu pina acum nu am mai intalnit icoane pe tabla .