Posted inCalatorie Fotografii localizare pe judete Manastiri,Biserici,Catedrale neamt

Biserica de lemn din Farcasa 1774 , judetul Neamt

biserica_farcasa

.        Numele de Fãrcasa vine de la pârâul de-a lungul cãruia, în vechime, se întindea localitatea . Satul  Farcasa , sat manastiresc multa vreme , apare cu aceasta denumire prima oara intr-o danie din secolul XV catre Manastirea Neamt,dar documentul este considerat fals . Legenda locala spune că numele de Fărcașa vine de la ungurescul “forcoș” care înseamnă lup ,pe valea pârâului ce se varsă în Bistrița  fiind pe timpuri mulți lupi.

.         Biserica are hramul  Sfintei Paraschiva si a fost construita in 1774 de ardelenii refugiati in Moldova . Este a doua biserica intalnita in drumul meu pe Valea Bistritei si prezinta asemanari cu vecinele din Brosteni si Galu.Daca este sa ma iau dupa decoratiuni , in care biserica este bogata , si dupa pridvorul de intrare , as putea zice ca la ea au lucrat si mesterii care au impodobit  biserica din Brosteni. Sub acoperiş, un brâu alcătuit din două scânduri suprapuse înconjură monumentul şi pe această „cornişă” atât de original executată, meşterii constructori de pe Valea Bistriţei au aşternut câte două şiruri de rozete şi arce concentrice, folosind tehnica puncţiei cu vopsea şi pirogravura. Bârnele de susţinere a acoperişului, prelungite în consolă, au fost împodobite cu terminaţii rostrate şi rozete incizate. Daca in Brosteni clopotnita nu depaseste coama bisericii , la Farcasa ea se inalta spre cer , aducind aminte de bisericile ardelenesti. Un fapt  deosebit este si plasarea bisericii , nu central sau intr-un cimitir , ci intr-un loc izolat,loc unde s-au asezat initial ardelenii.Biserica a suferit modificari in secolul al XIX si a fost restaurata in 1951.

Posted inCalatorie Fotografii localizare pe judete Manastiri,Biserici,Catedrale suceava

Biserica de lemn din Brosteni 1760 – Suceava

„”...satul Broşteni fiind  împrăştiat,  mai ca toate satele de munte,  nu se  rusina lupul şi ursul a se  arăta ziua-miaza mare prin el.  O casă ici sub tiharaia asta, alta dincolo de Bistriţă sub altă tihăraie;  mă rog, unde i-a venit  omului îndemână să  şi-o facă”          scria    Ion Creanga  aducindusi aminte de perioada cind urma scoala catihetica din Brosteni.  Scoala a fost infiintata in 1840 de boierul Alecu Bals si  avea drept dascal pe Nicolae Nanu ,lectiile aveau loc in interiorul acestei  biserici, devenita intre timp un mic muzeu.

.        In anul 1760 locuitorii satului Brosteni au ridicat o biserica din lem de brad ,cu hramul sfantului Nicolae , ajutati fiind de locuitorii satelor vecine Lungeni si Neagra.Aceasta bisericuta are in loc de temelie barne groase de frasin si tisa.Mesteri au fost fratii  Petru si loniţă Erei care  au fost adusi din Bucovina si au lucrat sub indrumarea unui calugar numit Daniil de la Voronet. La biserica,o buna parte din lucrari s-au facut cu cheltuiala haiducului Moglan (traditie locala ),care a dat si haiduci ca mana de lucru la ridicarea acestui lacas.Lucrul s-a facut tot din barda si cutitoaie,fara joagar si fierastrau de mana.Cu toate acestea s-au facut inflorituri frumoase,lucru s-a facut cu multa migala si rabdare,cu cutitul de catre priceputi mesteri lemnari.Icoanele au fost facute pe lemn de molid si au fost pictate de calugarul Daniil impreuna cu fratele sau pe care-l avea ca ucenic.Calugarul Daniil de la Voronet a daruit si locul pentru biserica,pentru livada si cimitir.El a mai contribuit si cu o parte din cheltuieli pentru odoare si carti bisericesti.O parte mai mica din sumele trebuincioase au fost obtinute de la enoriasii care,pe atunci erau cam putini in Brosteni.Lucrarea acestei biserici s-a facut in perioada anilor 1760-1765.

.     „. . . Popa Gavriil sîn Petrii Popăscul ot Stiulbicani şi s-au dat la biserica din Broşteni, unde se prăznuiesşte hramul sfântului ierarhul Necolai, unde si preot dintăieş-dată a fost la această sfântă biserică, în cursul anilor, de la alcătuirea lumii, 1790 iară de când     s-au făcut biserica din Broşteni la acest văleat 7286 (1778)”.Această biserică de lemn a fost construită prin cheltuiala monahului Daniil   şi lucrată de Petru Erei şsi fratele său loniţă, în anul 1779.  Atestarea se documentează printr-o insemnare, de la paginile 1-3, în partea de jos, a filelor Cazaniei (Bucureşti, 1786):

Posted inCalatorie Fotografii localizare pe judete suceava

Stâlpul lui Vodă 1717 – Vama , Suceava

.               „Pe aici prin Vamã au trecut atâtea osti ce au cãzut din Moldova asupra Ardealului si odatã, la 1717, Vama a vãzut tãbãrând Tãtãrimea sãlbaticã si pe Domnul tãrii, Mihai Racovitã, care era silit sã o întovãrãseascã. Întorcându-se biruitor în aceste pãrti, Mihai Vodã a ridicat pe dealul din dreapta, la iesirea din Vama, un stâlp de piatrã poroasã,cu inscriptie netrainicã…”……..  „Stâlpul lui Vodã rãmase ca un semn al neasteptatei manifestãri rãzboinice fãcute de un voievod moldovean într-o epocã de slãbiciune si înjosire, pe drumul lui Petru Rares, cel puternic si mândru, acolo, în pãrtile ardelenesti ” Nicolae Iorga („Neamul românesc din Bucovina”, Bucuresti, 1905)

.             „Din mila lui Dumnezeu, Io Mihai Racoviță Voevod, Domn și oblăduitor a toată Moldova, la văleat 7224 (1716) al treilea rând al Domniei Mele, ridicat-a puternica Împărăție turcească oaste asupra Nemților și de acolo (de la Rodna n.a.), împreună cu Măria sa Sultanul și cu mulțime de tătari, prădând și arzând până la cetatea Bistriței… Apoi s-au slobozit tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la ungurime de afară și s-au întors prin Maramureș, au prădat tot Maramureșul, care pradă s-a pomeni la unguri …” ( inscriere de pe monument , in limba romaneasca veche cu litere chirilice)

.            Eroic ? nu-i asa ?  asa pare , dar sa-l iertam pe domnul Iorga pentru prea multa ingaduinta cu romanii pe care i-a iubit  prea mult si sa-l intelegem pe Racovita ca vorbeste asa glorios despre sine insusi ( dar pastram niste  dubii  despre faptul ca sultanul era linga el, macar cu gandul ).