La 3 Km sud-est de manastirea Vorona in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini se afla schitul de calugari Sihastria Voronei
Biserica manastirii Sihastria Voronei a început a se zidi în anul 1857, având ctitori un grup de sase calugari în frunte cu monahii Ioanichie si Mardarie. Staret al manastirii Vorona era arhim. Iosif Vasiliu (1853-1876), care primise porunca pentru aceasta de la domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza
Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta manastire din judetul Botosani si se afla la 15 km sud – est de Botosani. Începuturile manastirii dateaza din jurul anului 1600, când, câtiva calugari veniti din Rusia, construiesc aici o mica biserica din lemn. În anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul „Nasterea Maicii Domnului”. Aici mai exista înca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte religios datând din secolul XVII-XIX si spatii de cazare pentru pelerini. Complexul manastiresc este situat la marginea unui frumos codru cu suprafata de 150 ha;
olympus e520 + zuiko 14-54 mk1
Mănăstirea Zamca este cel mai important edificiu religios construit de colonia armeană din oraşul Suceava. Complexul medieval Zamca, a fost ridicat în anul 1606 de armenii refugiaţi în Moldova încă din secolul al XVI-lea.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Zamca
O versiune armenească despre povestea mănăstirii spune ca numele iniţial al mănăstirii a fost Sfântul Oxent (Auxentie), ctitorii acesteia fiind trei fraţi, Auxent, Iacob şi Grigore, care au cumpărat locul. Primul dintre ei a înălţat biserica, care a primit hramul Sfântului Auxentie, al doilea, capela de la apus, iar ultimul a realizat turnul cu clopotniţă, care are hramul Sfântul Grigorie Luminătorul.
O altă versiune e cea oferită de singurul preot armean de prin zona aceasta a Moldovei, Azad Mandalian, care spune că, din 1401, aici a fost prima episcopie armeană, după cum reiese dintr-un hrisov domnesc al lui Alexandru cel Bun, în care se certifica că i se acorda episcopului Hovhannes dreptul de a păstori peste întreaga comunitate armeană din Moldova. Sediul Episcopiei a fost chiar prima clădire, cea prin care se intră azi în incinta mănăstirii.
Bogdanesti,sau Sihastria Bogdanesti , acesta este primul nume al manastirii , denumirea provine de la mosia Bogdanesti a domnitorului Bogdan I. Pentru prima data, numele localitatii Rîsca, este mentionat in sec. al XIV-lea, pe timpul domnitorului Bogdan I-ul, care a construit o manastire de piatra linga actuala manastire, arsa de tatari in anul 1510 si 1512 .Bogdan cel orb, fiul lui Ştefan cel Mare dădu poruncă a se zidi din nou, dar a fost distrusa si aceasta de ostile turceşti ale lui Soliman Magnificul,
Petru Rareş a zidit-o din nou în anul 1542, în a treia domnie a sa, dar de data aceasta, pe un dâmb, dincolo de râul Râşca, primind numele acestuia.
Ansamblul de la Manastirea Rasca este construit in mai multe etape, si are mai multi ctitori .
In 1512 Bogdan al III-lea a zidit chiliile, iar in 1540 episcopul Romanului ,Macarie ,( fost calugar , cartura si om de incredere al lui Petru RAres ) impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals au zidit biserica cu hramul „Sf.Nicolae”, cu indemn si bani de la Petru Rares. Mânăstirea a fost sfinţită la 9 mai 1542, ziua în care au fost aduse moaştele Sfântului Nicolae, îndeplinindu-şi rolul de metoc al manastirii Probota.Din porunca domnitorului Petru Rares, in jurul bisericii se construiesc ziduri inalte si puternice cu creneluri si turn, lucrarea fiind terminata tot in 1542.
După învingerea şi uciderea lui Ioan Vodă cel Cumplit în 1574, călugării au fugit de turci, după ce au ascuns clopotele într-un iaz.Se pare că în continuare, ctitoria lui Petru Rareş a rămas pustiită 40 de ani. Un nou ctitor apare acum, Costea Bacioc, mare vornic al Ţării de Jos, care a înnoit viaţa mănâstirii . In perioada 1611-1617 marele vornic Costea Bacioc adauga zidirii un impunator exonarthex marind considerabil capacitatea edificiului. Initial constructia era de plan triconc (avand turla originala pe naos, in prezent cea de-a doua turla se afla pe pridvorul inchis.Pe peretele din miazăzi, deasupra uşii de intrare în biserică, este scris în slavonă: “Cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh s-a început acest pridvor şi cu stăruinţă s-a zidit în numele Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea şi cu ordinul dlui Costea Bacioc, mare vornic al Ţării de Jos şi cu principesa Candachia şi s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile şi cu voia lui Dumnezeu s-a săvarşit în zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta rog să vestiţi toate.”
